În Olanda tocmai s-au încheiat alegerile parlamentare și, recunosc, mi-a fost teamă. După un an dement, cu pandemie, amenzi, restricții care mai de care și un scandal de proporții, în urma căruia cabinetul Rutte a demisionat, frica mea cea mai mare a fost că vor lua avânt partidele naționalist-protecționiste.
Sincer, nu m-ar fi mirat. Lumea-i sătulă de toți și de toate. M-aș fi ofticat rău, însă aș fi înțeles motivele care ar fi determinat o schimbare de direcție.
Din fericire, oamenii au rămas echilibrați
Și se prefigurează o coaliție de guvernare de centru-dreapta. Procentul cel mai mare este în continuare al VVD-ului lui Rutte (liberal-conservator), pentru al patrulea mandat, și este determinat de susținerea middle / upper-middle class.
M-am uitat pe rezultatele obținute de partide, nu am să le înșir, sunt irelevante pentru cei ce nu locuiesc aici, și am trei observații (toate-s de bine, din fericire):
1. au câștigat partidele pro-europene, progresiste;
2. extremiștii au pierdut procente față de ultima tură de alegeri, când ne-au dat emoții, prinseseră elan;
3. partidele care, în mod tradițional, sunt votate de către persoane fără studii superioare, creștini și vârstnici au pierdut din locurile pe care le aveau în parlament.
Pentru că tura trecută a alegerilor parlamentare a fost aceeași problemă – niciunul dintre partide nu a obținut o majoritate confortabilă pentru a forma guvernul cu încă unul, maxim doi aliați, – găsirea unei formule stabile a durat un pic mai mult de jumătate de an. Din fericire, în toată perioada asta, lucrurile au funcționat fără sughițuri extraordinare.
Încă două chestiuni și gata:
– Anul acesta s-au înregistrat, în vederea participării la alegeri, 37 de partie politice. Mult, puțin? Mie mi s-a părut ușor amuzant, însă asta este democrația, până la urmă. Participă oricine dorește, este votat cel mai convingător.
– 150 de parlamentari (Camera Reprezentanților + Senat), atât are Olanda, pentru o polulație de 17 mil. locuitori.
Interesantă viața politică de aici, recunosc, un pic dificil de descâlcit pentru expați, dar nu e rocket science. S-avem spor la democrație! 🙂
–
Notă:
Pentru că am văzut tot felul de știri și imagini bombastice, cu olandezii care își demolează centrele de testare și fac ravagii – lucrurile arată mai rău pe sticlă, decât în realitate. Da, sigur că există nebuni și huligani care fac nasoale, însă, în ansamblu, n-a fost nimic de speriat. Nimic din ce să nu poată fi gestionat sau reparat ușor.
–
Photo by Element5 Digital from Pexels.
Bag seamă că nebuni sunt peste tot.
Înțeleapto! 😛
Rentă, tu ești? 😂
@Eleno, crezi ca ia-ti luat voi pe toți? Nu fata, ăștia sunt everywhere!
@Ana, sper sa aveti o viata linistita in urmatorii ani, caci si aici
Labor-ii si-au luau avant. In Western Australia, a câștigat actualul premier (Labor) cu circa 85%. Prosti, cu duiumul!
Out of topic – Multumesc ca mi-ati luat apararea, tu si inginerul, legat de mașini, pe alt blog. I really appreciate!
Oricum, nu bag in seama una care le știe pe toate, de la parenting, pana la auto, trecând prin legislație (of course), si il inteleg pe Vasilescu, care nu “o sa muste mâna care îl hrănește”. Dar ceea ce îmi pare rău pentru el, este faptul ca are impresia ca tot ce spune el este un “statement”, ce trebuie acceptat de toți ca “adevarul suprem”. Sorry, not for me! Pentru ca nu poate fi un guru in toate. Cel puțin la auto, nu pun eu botul la comentariile lui.
Emil, am o foarte mare rugăminte: dacă nu-i bai, fiecare topic să rămână la locul lui. 😊 Mihai îmi este prieten și, chiar dacă ne împungem sau facem mișto unii de ceilalți, nu vreau să pic la mijloc în discuțiile altora. Dar, uite, două chestiuni, că tot ai adus vorba și nu vreau să rămână careva cu resentimente:
1. Mi-aș fi spus punctul de vedere indiferent dacă era vorba de tine sau de altcineva, iar problema mea nu a fost cu ce a scris Vasilescu (blogul lui, opiniile lui), ci cu faptul că au sărit prea mulți aiurea. Au simțit miros de “sânge”, iar asta este o treabă pe care nu o suport.
2. Vasilescu a muncit enorm pentru blogul ăla, pentru comunitate și pentru clienți, este normal să-și apere munca. Dar, în afară de asta, prin bătrâna noastră Europă lucrurile sunt cam nasoale de când cu pandemia. Suntem mai agitați și mai irascibili. Este firesc. Gândește-te cum ar fi să stai mai bine de un an în casă.
Zic să nu ne supărăm. În scris este, oricum, destul de simplu să interpretăm aiurea ce scriu ceilalți, am văzut o grămadă de neînțelegeri, am pățit-o și eu.
Ana, nu vreau sa ma înțelegi greșit. Nu am spus decât un simplu “multumesc”, și crede-ma ca mi-am dat seama de prietenia voastră. Îl citesc in continuare pe Mihai, scrie super mișto, și abordează multe subiecte “straight”. Dar asta nu ma face sa accept 100% tot ce scrie el. Sau ce sa înțeleg, dacă avem o alta opinie decât a lui (pe care o exprimam decent), nu avem dreptul sa o scriem pe blog? Cred ca avem dreptul oricare dintre noi la o opinie (asta nu este doar legat de postarea cu auto), sau nu?
In alta ordine de idei, dacă tu scrii ceva și eu nu sunt 100% de acord cu tine, nu pot sa scriu la tine pe blog ca “da prost”? 🤔
Sunt un pic confuz, și crede-ma la postarea respectiva cu toate acele “atacuri”, nu m-am simțit deloc “rănit”. Nu bag in seama orice fleac.
Pot in continuare sa citesc/scriu la tine pe blog, sau e forbidden? 😉😊
:))))))))) Hai că m-ai făcut să râd. Normal că poți scrie în continuare și normal că nu trebuie să fii de acord cu mine sau cu oricine altcineva. Eu chiar încurajez treaba asta, ar fi plictisitor altfel. Suntem oameni diferiți, cu nevoi și păreri diferite.
Încercam doar să clarific lucrurile, ca să nu existe resentimente sau să nu se înțeleagă aiurea. Și pentru că e bine să existe context.
No worries, vorba francezului! 🙂
Asta înseamnă un stat care funcționează. Să ai emoții la vot și să îți vezi de viață, liniștită, următorii 4 ani (sau cât or fi la voi mandatele). Spor!
Dacă prind extremiștii avânt, s-a cam zis cu viața liniștită. 🙂 Bine că au pierdut procente.
@didina, nu cred că extremiștii prind avânt dacă nivelul de trai e bun și populația se simte fericită. Că vă aflați între primele 10 țări cu oameni fericiți.
Anouk, corect. Și e un cumul de factori. Nivelul ridicat de trai (într-o țară fără resurse naturale care să ducă PIB/capita la un nivel peste medie) vine din educație, în primul rând. Elevii învață la școală despre viața politică, importanța votului și drepturile omului. 🙂