Rezumat. Oarecum.

15 februarie 2022 | Povești | 14 comentarii

Greu de condensat trei luni și mai bine în câteva paragrafe, dar am să mă străduiesc.

Foarte, foarte pe scurt – agonie și extaz. Ceva mai detaliat, m-am “distrat” cu cele de mai jos.

Una bucată viroză, căpătată (ironic) în timp ce stăteam baricadată în casă, ferindu-mă de covid. Dar, aia e. Cum calul de dar nu se caută la dinți, dacă nu fu’ covid, măcar o gripă ca lumea se fie. Nițel cam bizară pentru gusturile mele, dar orișicât. Cine nu știe cum e să tușești o fucking lună întreagă, zi de zi, până la epuizare și până îți vine să vomiți, ar fi bine sa nici nu afle. Bonus, de la atâta zbenguială, mi-am fisurat un mușchi intercostal.

Sună a banc prost povestea, știu, nici nu mi-aș fi imaginat c-ar fi posibil așa ceva, dar cu natura nu te pui. Ț teste de covid mai târziu, un camion de șervețele pline de muci și enșpe verificări medicale, diagnosticul a rămas cel de viroză. Una care mi-a belit sărbătorile de iarnă, cheful de socializare și pe care cu siguranță am să o țin minte cât o binevoi sa mă ocolească Alzheimer-ul. Măcar nu fuse covid, am gândit relaxată între două crize de respirat pe bucăți și-un zâmbet amar în colțul gurii.

Deja mă pregăteam de marea revenire la viață, cu surle și trâmbițe, dar bucuria-mi fu scurtă. Ne-a informat adolescenta că prietenul ei (plus jumătate de gașcă) are covid, așa că m-am întors cuminte sub pătură, în așteptarea inevitabilului.

V’o trei săptămâni și un pic ne-am amuzat cu omicronul mă-sii. Știți, noi suntem oameni serioși și nu ne îmbolnăvim toți odată. Îl luăm pe rând, îl legănăm, îi cântăm și îl plimbăm de la unul la altul, să nu care cumva să putem avea o viață normală. Păi ce? O lună de curățat, dezinfectat, bolit și ne-ieșit din casă au omorât pe careva?

Nu m-aș fi așteptat în veci ca după trei doze de mRNA, cu o sănătate în general bună spre excelentă, cu un stil de viață foarte activ și precaut să mă “pocnească” în halul ăsta, dar… Încă o tură de tușit în disperare, oboseală cât încape, migrene, febră, lipsa mirosului și a gustului, plus tot alaiul de simptome, care mai de care mai bizare, m-au “distrat” de n-am mai putut.

Weekendul ce tocmai a trecut a fost primul în care am ieșit cu toții din casă. M-am bucurat ca un copil. Unul care încă tușește din când în când, dar nici n-am mai contat. (Ah, chiar, să-mi bag picioarele, dacă după trei luni de distracție și zgâlțâială nu-mi cresc mușchii abdominali în romburi, atunci nu vreau să mai tușesc niciodată. Că e degeaba, pe cuvânt.)

Revin cu părțile bune (cu extazu’, adică), pe căprării, zilele următoare. Zilnic nu pot să mai bat câmpii pe net, am re-prioritizat activități și nu mai am timp, dar visez măcar la ceva săptămânal în primă etapă.

PS: inconștienții care vor îndeplini concomitent două imprudențe – aceea de a afirma că virusul ăsta e doar o banală gripă și mi se vor fi aflat în imediata vecinătate – ar face bine să aibă un medic dințar foarte bun. De fapt, ce zic aici? Un medic plantator de dinți excelent. Că vor avea nevoie, parol.

14 Comentarii

  1. VictorR

    Mă bucur mult să citesc din nou ”popesciene”. Îmi fuge mintea spre un Paște ortodox: renaștere, liniște, împăcare cu sinele… Sumolicăăăăă! Pfuaiii… moași-sa pe gheață, mi s-o pus bariera pe sinapsele alea de comentac. Ești vie! Asta contează cel mai mult.

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      💪 Mulțumesc, Victore! Sunt vie, da. Mă adun și revin. 😁😁😁

      Răspuns
      • HM

        Ete … vie .. te pomenești că arde para focului și ne umpli cu tarte cu struguri. Vin acum 🤪

        Răspuns
    • HM

      Uofff, fu2-i para mă-siiiii. Păi io v-am zic că e cum vrea Dumnezeu … o o gripă babană bag seamă … care este. Cică ce nu te omoară sigur te face mai puternică!!! Go go go powergirl Ana!🤗

      Răspuns
      • Ana M. Popescu

        💪 Merci, HM! Vin și perele mintenaș, am planuri mărețe, ca să zic așa. 😂

        Răspuns
  2. Cătălin fdd

    Pfff… Chiar mă gândeam ce e cu tine de ai dispărut de atâta vreme… Bine ai revenit și să vă recuperați complet cu toții cât mai curând!

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      Merci, Cătălin! 🤗 Ce a fost mai greu a trecut.

      Răspuns
  3. Mihaela N

    Ana, nici nu ştii cât de mult mă bucur că ai revenit. Că sunteti sănătoşi, ȋn primul rând, că a revenit pofta de viaṭă şi de socializare. Şi noi am fost in weekend, sfidând riscul mare prezent ȋncă la noi, prima dată după mai bine de doi ani ȋntr-o sală de cinematograf. Ne-am bucurat ca nişte copii, pentru că nu mai puteam… N-am trecut prin boală, am fost atenṭi si am respectat reguli, am făcut trei doze de vaccin, am stat mai mult acasă decât obişnuiam, dar răbdarea a ajuns aproape de capăt. Să vină primăvara, zic.😊

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      Mihaela, mă bucur mult că sunteți ok și v-a ocolit virusul.🤗
      Noi lucrăm de acasă amândoi (încă), ne-am ferit ca de dracu’, dar când e sa fie ghinion… Copilul a mers la școală, aici nu e pe alese, așa că ni l-a adus cadou. Bine că s-au terminat așa și nu am ajuns vreunul pe la spital. Să vină primăvara!

      Răspuns
  4. Ana

    Bine ai revenit!
    Accesam aproape zilnic si nu mi-a venit sa cred ca azi a aparut o postare.
    Oribila experienta ai avut! Intradevar bine ca n-a fost nevoie de internare.
    Te-am descoperit prin septembrie (via Vasilescu), apoi am petrecut vreo doua luni documentandu-ma despre Olanda din diverse surse, inclusiv citindu-ti toate postarile.
    S-ar putea sa intuiesc ceva din planurile voastre (tot via Vasilescu :D).
    Astept cu interes noile postari! 🙂

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      Bine v-am regăsit, Ana! 🤗 Nu mă așteptam să-și mai piardă careva timpul pe aici, după atâta amar de vreme, e o surpriză pentru mine. Una foarte plăcută.

      Am să revin săptămânal, nu îmi permite programul altfel, cel puțin pentru moment.

      Răspuns
  5. Blanche

    Ana, îmi pare rău! Eu am tușit acum patru ani timp de o lună așa că știu cum e. În cazul meu era sfârșit de primăvară și atunci am alergie la polen, așa că am crezut inițial că e tuse pe fond alergic. Când am văzut că se îngroașă gluma am trecut pe la medic care m-a băgat pe antibiotic. Am mai tușit o săptămână după ce l-am terminat. 🙈 Culmea e că nici soțul, nici copiii nu au luat și nu prea am avut cum să mă izolez într-un apartament de două camere. De atunci alergia la polen revine regulamentar în mai și pleacă în iulie. Fără tuse.
    O primăvară frumoasă! 🤗 Aștept și eu pozele cu prăjituri la care să salivez!

    Răspuns
  6. Alina

    Buna.Nu vreau sa fiu intruziva, dar esti bine? Imi lipsesti si de pe blogul lui Mihai.Sper sa revii intr o zi.Numai bine.

    Răspuns
  7. Adriana

    Si eu am tot intrat pe aici sa vad cum esti si pe blog la Mihai caut comentarii de la tine.

    Sper sa fie tot bine.

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Comentarii Recente

Arhivă