Dacă tot a venit vremea de stat pe afară, prin curte, am decis s-o ardem în continuare pe regimuri ușoare, vegane, așadar l-am rugat pe inginer să spele grătarul și să cumpere o pulpă de ied. Mi se făcuse poftă de niscai pastramă.
Zis și făcut. A cumpărat omul cele necesare, apoi s-a așezat cuminte pe canapea. Era și păcat naibii să se amestece unde nu-i fierbe oala, pastrama fiind un produs care iese mișto doar dacă e preparată de maeștri. 😛
Suflec mânecile și mă apuc de treabă
Înșir toate cele necesare pe blatul din bucătărie, să fac inventarul și să pregătesc procesul. Detesc să mă apuc de o treabă și să umblu ca bezmetica prin bucătărie sau cămară după diverse, mai ales că sertarele nu se pot deschide cu cotul și nu-i productiv să mă spăl pe mâini de un milion de ori. Plus că nu-mi place să mă-ntrerup.
Condimente avem din belșug, ceapă și usturoi curățasem deja, că tot voiam să prestez niște pate de ficat, stai așa… unde-i vinul?
– Honey, spune-mi, te rog, c-ai luat și vin roșu pentru pastramă.
– Ăăă… am uitat?
– Cum ai uitat? Ți-am zis să îl treci pe listă.
– …
Cum nu mă ajuta cu nimic la ora aia să mă apuc să-i fac teorie că iar nu e atent la ce-i spun, magazinele erau oricum închise, am încercat să găsesc o soluție. Bag un ochi în cămară, mai aveam niște vinuri aduse din Franța, pe care nu mă-ndur să le pun la mâncare, jumătate de sticlă de vin alb, rămasă de la un risotto și ceva vin roșu în alta, de la o friptură. Scot sticlele începute și-mi pică fisa.
– Hai că am găsit o soluție, honey, îi zic în timp ce mă apuc să scot jucăriile din dulap. Pun pulpa cu vinul pe care îl am pe aici în pungă și videz. În castron n-am cum să marinez carnea, nu ne ajunge zeama.
– Aha, tare, bravo!
Fac aici o paranteză: aparatul de vidat este unul dintre cele mai utile device-uri din bucătărie. Noi l-am luat pentru sous vide, însă și-a dovedit utilitatea de foarte multe ori, inclusiv la marinat eficient alimente, ori la păstrarea lor la congelator, pentru optimizarea spațiului.
Geniu, vă spun!
– Auzi, honey? strigă la mine vesel la mine, după câteva minute. Mi-a venit o idee foarte tare!
– Mmm?
– Poți pune în pungă carnea cu vinul ăla pe care-l avem și să folosești aparatul pentru vidat.
– Mhm, da, foarte tare! Cred că ești un geniu sau ceva.
– Da, păi e o idee foarte bună, ar trebui să-ți rezolve problema.
– Exact, dar exact ce ți-am zis acum zece minute că urmează să fac.
Se uită confuz la mine, se ridică de pe canapea și vine-n bucătărie. Aveam, desigur, toate cele înșirate, carnea și adiționalele pregătite pentru vidat. Am râs ca nebunii, până au început să de doară burțile, apoi l-am rugat să mă ajute, că mai aveam nevoie de niște mâini. Nu puteam să țin punga, să nu se răstoarne, și să și apăs pe buton.
Măi, băieți, e excelentă treaba asta cu auzitul și reținutul selectiv, pe cuvânt. Aș fi ipocrită să nu recunosc, pentru că o practic și eu cu succes. E chiar necesară aș spune, pentru că nu mă interesează deloc nici cum “toarce” motorul mașinii, nici ce model nou a mai apărut și ce cuplu are, nici câte rotații are freza aia nouă pentru lemn, dar zic să nu sărim calul. Dacă în loc de vidat pastrama i-aș fi spus că vreau să rezerv vacanță în Antilele Olandeze și m-ar fi aprobat, cum ar fi fost?
Poți să încerci să afli data viitoare. 😉 Că scrii frumos despre călătorii și eu aș fi nerăbdătoare să-ți citesc impresiile.
:)))))))) Chiar așa, cum ar fi? Hai că fac un test, la un moment dat, vedem ce iese.
Mai, important este ca sunteti pe aceeasi lungime de unda. Omul a venit cu aceeasi idee, chiar daca putin mai tarziu! Restul sunt detalii. 😉🙄😂
Mai facut curios cu pastrama de ied. O reteta ceva?! Merge facuta si din miel? Imi curg balele pe tastatura, gandindu-ma la o pastrama. Astia aici, cu toate ca mananca miel la greu, nu stiu sa faca pastrama. 😯
Îți scriu rețeta, Emil, important e să ai cum să afumi carnea, după ce a stat la marinat.
Pastrama o fac, în mod normal, din miel, carne de ied găsesc rar. Dar e bună de tot! 😁😁😁