Voi în ce măsurați distanțele?

21 februarie 2021 | Povești | 4 comentarii

Eu prefer în ore sau minute. Explic imediat cum și de ce.

Nu mă refer la măsurat în sensul de holbat la ceas și plimbat de colo-colo, nici măcar eu nu sunt chiar atât de razna, ci la calculat deplasările și felul cum îmi afectează ele programul. Două mii de kilometri sunt două mii de kilometri, indiferent dacă îi parcurgi cu avionul, cu mașina ori pe jos. Însă una e să pierzi trei ore, alta două zile sau două luni. Habar nu am, să nu mă luați cu calcule d-alea la milimetru și distanțe pe Maps, că nu mă interesează. Sunt femeie, deci estimez cum mă avantajează sau cum nimeresc, da?

De-aia zborul cu avionul p-aci, prin bătrână noastră Europă, e, pentru mine, cam ca mersul la alimentara plus, bonus, o vizită scurtă la librărie. Arunci două cârpe pe tine, iei cheile, telefonul, cardul și portofelul cu acte, iar, mai apoi, purcezi la drum. Că unii preferă să plece cu dulapul de haine după ei, e altă poveste; nu este cazul meu.

S-a întâmplat de câteva ori să plec pe nepusă masă. “Auzi, cum stai cu deplasările zilele următoare? Rămâi tu cu copilul acasă, dau și eu o fugă la București, să-mi văd omuleții, că mi s-a făcut dor de ei. Mă-ntorc în trei zile” Jbam, repede trei tricouri, jeans și alte mărunțișuri în ghiozdan, laptopul, că nu se poate fără, rezervat biletul și plecat. Fără planificări intense, fără calcule infinite. De ce? Pentru că se poate. E un drum foarte scurt, din punctul meu de vedere. Și nu numai scurt, însă extrem de accesibil.

Așa, să revenim la distanțe. Amsterdam – București, cu avionul, trei ore. București – Brașov, cu mașina, eheee… depinde. Teoretic, ar fi drum de două ore și jumătate, maxim trei. Dar s-a întâmplat, de foarte multe ori, să să facem mult mai mult de atât, iar asta nu în condiții speciale. Nu era viscol, nu era perioadă de vacanță. Ușor impredictibil, aș zice. Poate reușesc unii a înțelege, într-un final, că o infrastructură bine pusă la punct este esențială.

Care va să zică, da, măsor deplasările în ore. Îmi pot fi mai confortabile câteva mii de kilometri decât câteva sute.

Domnii prea scrupuloși (sau doamnele, de ce nu?), care ar putea fi tentați să-mi spună că distanțele se măsoară în metri, iar timpul în secunde și că aș putea să le folosesc ca la carte, sunt rugați să se abțină. Să nu le zic ceva de dulce, nu de alta. Știu eu o grămadă de indivizi care spun că au greutatea de X kilograme, când aia e masă toată ziua.

Photo by Lum3n from Pexels.

4 Comentarii

  1. Emil

    Sunt 100% de acord cu tine, din simplul motiv ca aici distantele sunt mult prea mari și nu au relevantă in metri, kilometri sau “feet”. Eu care zbor circa 3500 de km pe săptămâna, este greu sa cuantific in “distanță”, ci mult mai repede in ore de zbor.
    După ce am venit aici și locuiam in Central Queensland, am plecat la Gold Coast. Iți recomand din toata inima, dar nu gândi “istoric”, doar modern, in sensul de hoteluri zgârie nori, plaja lata cu nisip super mișto, valuri mai tot timpul, vreo câteva parcuri tematice care dau tot farmecul (Aqua Parc, Roller Coasters, Movie Park), o grămada de restaurante bune, cluburi, totul făcându-te sa te simți tânăr. Sunt cca. 700 de km, care pentru noi nu înseamnă mare lucru, vreo 9 ore de “travel”. Vorbind cu cei de acasă, lor li se părea puțin cam mult, dar noua ceva normal (intr-o “barca” de Ford Falcon de 5 metri lungime și super spațioasă, nu e de loc inconfortabil).
    Aici datorită distanțelor, avionul este “rata comunala”!
    Va invidiez ca puteți sa fiți in 2-3 ore in alta parte a Europei, sau sa aveți un Weekend prelungit in Florența sa zicem, și luni sa fi din nou la munca.

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      Facem șase ore cu mașina până la Paris, Emil. 😁😁😁
      Am dat o fugă până în Belgia pentru ciocolată și bere, în Germania să cumpărăm ceva, sau până în Franța că e mișto mâncarea. Da, e un avantaj mare. Trei ore cu avionul până în Mallorca, care chiar merge de un weekend prelungit.

      Răspuns
  2. Anouk

    Am petrecut 3 ore pe drumul de la muncă spre casă în decembrie 2019. Casa în centrul Bucureștiului și munca la marginea aceluiași oraș. Și tot 3 ore în total ca să ajung în Timișoara.

    Răspuns
    • Ana M. Popescu

      Anouk, n-am iubit deloc Bucureștiul. Deloc, deloc. E gri și e înghesuit, cu o infrastructură de te apucă plânsul.

      Răspuns

Confirmări/Notificări

  1. Păzea! - Ana M. Popescu - […] cu mașina, într-un orășel situat cam la 30 de minute de unde locuim noi. (Am mai spus că nu…
  2. Uneori, raiul este foarte aproape de casă - Ana M. Popescu - […] am mai zis, măsor distanțele în minute. Aș fi putut spune că sunt douăzeci de kilometri până acolo, însă…

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Comentarii Recente

Arhivă