De când mă știu, indiferent de situație, condiții de trai, timp sau situație materială, am avut un singur pitic care nu a deviat niciodată de la traseu și de la standarde: acela responsabil cu amenajatul unui spațiu decent pentru locuit. Am avut și perioade foarte grele, ca aceea în care abia aveam după ce bea apă și dormeam pe o saltea întinsă pe jos, într-o glumă de apartament, dar am dus-o și bine, ca acum.
Fie vorba între noi, “binele” ăsta este oricum discutabil, însă nu am niciun interes să relativizez exagerat povestea. Unii sunt deprimați dacă nu reușesc să-și cumpere ultimul model de yacht de la Bugatti, alții plâng pe lângă vitrine după o pereche de Jimmy Choo și un inel cu diamant, cât de mic, în timp ce o mare parte din locuitorii planetei sunt săraci lipiți, dar totuși reușesc să se bucure de micile “victorii”. Fiecare cu visele, dorințele și prioritățile sale. Noi suntem undeva la mijloc, zic eu.
Ziceam de amenajat
Nu contează cât de greu mi-a fost sau de cât de mare era oboseala, eu seara trebuie să pot sta relaxată, iar dimineața să-mi pot bea cafeaua în liniște, fără să sap după căni curate, borcanul cu boabe de cafea sau mai știu eu ce.
Când ne-am mutat în Olanda, nu aveam cu noi decât valizele cu haine, o tigaie, niște farfurii și câteva tacâmuri. Nimic mai mult, pentru că veniserăm cu avionul, iar bagajele din România au venit ulterior, după ce am închiriat apartamentul. Așa ne-am trezit cu un morman de cutii și de mobile, într-un apartament care nu avea nici măcar parchet sau mochetă pe jos, într-o țară în care nu cunoșteam pe nimeni și a cărei limbă nu o vorbeam.
M-am scărpinat în creștet, am privit lung “dezastrul” și am decis că e cazul să mă apuc urgent de organizat. Cum cutiile erau toate etichetate și numerotate, fiecare cu codul ei, corespunzător încăperii în care trebuia să ajungă, distribuirea lor a durat destul de puțin. Apoi am pregătit bucătăria, să putem încropi ceva de mâncare, am dezinfectat baia și am amenajat un colț în living, unde să putem zace pe canapea, să ne uităm la filme după o zi de muncă. Am devenit funcționali în câteva ore.
La fel am procedat și când ne-am mutat în casa în care locuim, iar acum am reluat parțial povestea. Spuneam că ne-am apucat să renovăm bucătăria, iar cum o aventură de genul ăsta evoluează aproape întotdeauna imprevizibil, s-a păstrat și de data asta tradiția. Ceea ce ar fi trebuit să dureze, conform planului, cam două săptămâni, s-a lungit deja de m-am plictisit, din cauză că trebuie refăcuți pereții. După ce am scos vechitura de mobilă de acolo și am dat faianța jos, ne-am dat seama că va fi cu distracție.
Și pentru că nu suport să nu putem funcționa cum trebuie, nici să comand mereu de mâncare de la crâșme, mai ales că suntem amândoi prinși cu munca și nu stă nimeni de treburi de genul, am improvizat extrem de eficient. Am cumpărat o plită portabilă cu inducție, să avem la ce face o omletă sau o supă atunci când e cazul, iar chiuveta este “demontabilă”. I-a făcut inginerul un cadru din lemn, pe roți, o conectăm și o deconectăm la țevi de câte ori avem nevoie.
Bonus, am separat spațiul generator de praf și mizerie de restul casei cu o “perdea” din folie de plastic, iar în locul evacuării hotei (care a fost demontată, desigur), a montat domnul meu un ventilator, care să scoată praful afară. Eficienți, v-am zis. 😛 Nu pot spune că e totul 100% ok, nu este confortabil, dar este cât se poate de funcțional și fără jeg în casă.
Nu am dorit să plătim pe cineva să renoveze, ne place să ne ocupăm singuri de reparații, lucrăm excelent împreună și am învățat un million de lucruri practice în ultimii ani. E o activitate bine-venită după atâtea ore de butonat calculatoarele.
Cu fostul, ne-am mutat ”la casa noastră” după o ceartă a lui cu taică-su, care ne-a pus în vedere să ne mutăm de la el într-un weekend. Avea un apartament care nu era în nici un fel locuibil și singura mobilă pe care o aveam era o canapea extensibilă. Ne-am organizat și în timp ce eu am tăiat și montat mocheta primită de la niște prieteni, el a adunat puținele lucruri pe care le aveam.
După două zile care nu știu cum au trecut, am cumpărat niște vin, am scos din cutii paharele și ne-am invitat prietenii la petreceare de casă nouă.
Am renovat tot apartamentul în timp ce locuiam acolo.
În toate casele în care am stat am avut șantier, le-am renovat în timp ce locuiam în ele.
Am învățat să fac o mulțime de lucruri și am pus din sufletul meu în fiecare casă pe care am aranjat-o.
Acum locuiesc într-un apartament în care totul e gata, impecabil. Parcă nici nu-mi vine să cred că nu am nimic de făcut. Doar l-am aranjat pe gustul meu. Și deși e un lux pe care nu mi-l permit ușor, e colțișorul meu de rai în care pot să-mi beau ceaiul, liniștită, pe terasă.
Am locuit și în case în care nu am avut nimic de renovat, dar nu mă deranjează nici un pic de șantier din când în când, pentru că asta înseamnă îmbunătățiri, iar casa mea e importantă. E locul în care trebuie să mă simt relaxată.
Spor la băut ceai. 🙂
Mereu am zis ca pot sa fac orice imi propun cât sunt sanatoasa. Si întotdeauna cer mereu mai mult de la mine iar asteptari de la ceilalți am extrem de puține.
Imi place mereu sa îmbunătățesc spatiul in care locuiesc. Asa, dupa posibilitati. Pe mine cel mai tare ma relaxeaza sa ma uit la amenajari interioare. Pinterest, bloguri, reviste online de design. Si câteodată aplic ce văd. Visul meu e sa pot lucra vreodată la un site de genul respectiv. Chiar daca prima mea specializare e de economist. Cred ca as lucra fara sa simt, cu maxima placere si m-as putea ocupa linistita de gemeni. Dar deocamdată raman la stadiul de vis.
Păi prima mea specializare e programator, asta nu m-a împiedicat învăț și să-mi schimb meseria. Nu renunța la idee, dacă asta îți dorești să faci. Învață pic cu pic, fără grabă, dar cu scopul în minte mereu, iar dacă ai nevoie de ajutor cu ceva, ori de susținere, sunt aici. 🤗
Nu renunț. Deocamdată e pe hold. Copiii implinesc 2 ani luna viitoare si o sa lucrez part time de acasa, la vechiul loc de munca, inca un an. Sper ca devine mai usor pe masura ce trece timpul. Deocamdata imi doresc sa ma pot clona ca sa pot rezolva tot ce trebuie pe parcursul unei zile. Sa nu mai zic de cat de putin dorm noaptea. Dar nici macar nu stiu de unde sa incep la partea cu visul meu. Am a doua specializare in Design industrial, dar a fost acum mult timp si sunt depășită.
Foarte mișto designul industrial. 😁
Piticii or să crească repejor, iar tu o să-ți aduci aminte de vremurile astea și ai să zâmbești în colțul gurii. Pe vremea mea, maică… apoi o să mergi să trezești puturoșii, că s-a făcut ora prânzului și nu e ok să stea toată lumea după ei, să se dezmeticească după petrecerea la care au fost. 🙂